Paradoxal, In judetul Teleorman sunt mai multe persoane cu drept de vot decat populatia insasi. Datele preliminarii ale recensamantului populatiei de anul trecut se contrazic cu datele Institutiei Prefectului Judetul Teleorman.  Daca in urma recensamantului a reiesit faptul ca judetul Teleorman are circa 361.000 locuitori, Prefectura Teleorman  a gasit peste 371.000 de electori, anunta Adevarul.ro

Potrivit datelor preliminare ale recensamantului populatiei efectuat anul trecut, in Teleorman traiesc doar 360.178 de locuitori. Cu toate acestea, intr-o informare a Institutiei Prefectului Teleorman reiese faptul ca „pe listele permanente de alegatori sunt inscrisi 371.732 de electori”.

\

Sursa: INS Teleorman

In mod normal, ponderea electorilor ar trebui sa fie de circa doua treimi din intreaga populatie, aproximativ 270.000, avand in vedere ca sunt si persoane fara drept de vot( copii), dar in Teleorman electorii depasesc numarul populatiei.

Sursa: Prefectura Teleorman

La Referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Romaniei, Traian Basescu doar 340.727 de teleormaneni au fost inscrisi pe listele electorale.

Presedintele Traian Basescu a sustinut luni seara o declaratie de presa, legata de rezultatele  ultimului Consiliu European, din 22-23 noiembrie, atat din punct de vedere al Romaniei, cat si in general. Seful statului a facut, cu acest prilej, declaratii foarte dure la adresa liderilor USL, Victor Ponta si Crin Antonescu, pe care i-a avertizat sa inceteze cu atacurile la adresa sa. Totodata, Traian Basescu le-a cerut liderilor USL sa inceteze atacurile la institutiile statului, nominalizand ANI si CSM, iar politicienilor sa nu mai vorbeasca despre modificarea Constitutiei, atata timp cat refuza sa puna in practica rezultatele referendumului prin care romanii au votat Parlament unicameral, cu 300 de alesi.

Tonul presedintelui a fost aspru la adresa politicienilor, atat in timpul declaratiei, cat si in raspunsurile la intrebarile ziaristilor prezenti. Pe Victor Ponta l-a comparat cu Ceausescu: “In aceasta epoca, nu poti sa spui una in tara si alta in strainatate. Doar Ceausescu a crezut ca poate pacali asa lumea democratica. Vad ca a venit si al doilea: Ponta”. Pe Crin Antonescu, cel care l-a amenintat din nou cu suspendarea, Traian Basescu l-a ironizat: “Crin Antonescu a dat al 8793-lea avertisment, dupa care a cazut pe spate si a adormit. Mare efort!. Tot de ironie acida a avut parte si ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu, care a spus ca strategia de securitate, elaborate la Cotroceni este “lautareasca”. “O asemenea expresie nu putea veni decat de la Mos Teaca”, a raspuns presedintele. In ceea ce ii priveste pe politicienii care vorbesc despre modificarea Constitutiei, ignorand referendumul, Basescu i-a categorizat drept “sunt mincinosi si necinstiti”.

Cititi in continuare declaratia integral a presedintelui Traian Basescu:

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Buna seara. Declarația este legata de modul cum a fost interpretat ultimul Consiliu European, Consiliu din 22-23 noiembrie, atat din punct de vedere al Romaniei, cat si in general. Si cred ca este un bun moment sa vorbim despre o institutie europeana si despre cum se intampla lucrurile acolo. Pentru ca arareori, Uniunea Europeana a fost subiect de interes pentru presa si implicit, pentru public. Deci, contrar titrarilor de pe televiziuni, imediat de dupa terminarea Consiliului sau a titlurilor din presa de astazi, eu afirm ca la ultimul Consiliu European s-a inregistrat un succes. Nu este vorba despre niciun esec al Consiliului. Si nu o spun cu niciun parti-pris, pentru ca discutam de o structura colectiva a UE si atunci nu as spune ca am ceva de aparat personal. Dar cred ca este bine sa intelegem mecanismele europene si noi, la nivelul discutiilor, sa spunem, de la Bucuresti, intre presa si politicieni, chiar politicienii insisi sa le inteleaga si, de ce nu, si romanii, pentru ca depinde viata noastra, in perioada urmatoare, de ce se va intampla in Uniunea Europeana. Depinde mai mult decat credem. De ce spun ca a fost un succes? Acolo au fost 27 de state care au rezolvat doua dispute formidabile anterioare Consiliului European. Prima a fost legata de cifra bugetului. Stiti foarte bine ca erau state care cereau reducerea bugetului Uniunii cu 50 de miliarde, fata de proiectul Comisiei, altele, care solicitau reducerea cu 75 de miliarde, altele, cu 100 de miliarde si, in sfarsit, doua state, extrem de puternice, care solicitau reducerea bugetului cu 200 de miliarde de euro fata de proiectul facut de Comisia Europeana. Extrem de important a fost ca in cele doua zile, s-a ajuns la o cifra care nu e nici 50, nu e nici 200. Este 100. Deci, bugetul care va fi distribuit celor 27 de state este fixat in urma Consiliului care a avut loc la Bruxelles pe 22 si 23 noiembrie. Iar acest buget este de 933 de miliarde de euro, distribuiti pe cele sase capitole ale bugetului Uniunii. Nu le voi discuta, cele sase capitole, pentru ca vom complica extraordinar lucrurile, dar daca vreti, le discutam intr-o alta conferinta de presa. Deci acesta a fost primul obiectiv care trebuia realizat si asupra caruia nu eram intelesi la inceperea Consiliului. Am terminat Consiliul avand o cifra clara, care urmeaza sa fie distribuita pe cele sase capitole ale bugetului Uniunii: 933 de miliarde de euro.

Al doilea element asupra caruia s-a ajuns la consens era cel legat de, practic, introducerea Tratatului fiscal in concluziile Consiliului. Acel tratat, si parte din asa-numitul Six Pack, pachetul de sase reglementari care vizeaza stabilitatea macroeconomica, a fost practic acceptat a fi introdus in concluziile Consiliului si vor deveni un element care creeaza Comisiei obligatia de a verifica parametrii macroeconomici ai tuturor celor 27 de state si mai mult decat atat, creeaza Consiliului Uniunii, deci acea structura care se adreseaza numai guvernelor, nu Consiliului European, ci Consiliului Uniunii – Consiliul European este acesta, la care am participat eu. Consiliul Uniunii este cel rezervat guvernelor – Deci Consiliul Uniunii, la propunerea Comisiei Europene, aplica sanctiuni statelor membre care nu respecta, nu indeplinesc parametrii macroeconomici. Si sunt doua categorii de sanctiuni. Pentru deficit excesiv – deci, in momentul in care ai depasit deficitul de 3% pe ESA, in functie de nivelul de depasire, statul isi incaseaza sanctiunea care se aproba in Consiliul UE. Sanctiunile pot fi legate de taierea de fonduri, care trebuie sa se aplice etapizat. Se pot face taieri de fonduri de 50% pana la 100% pentru anul respectiv. Dar nu mai mult de 0,5 pana la 1% din PIB. Deci exista aceasta limitare. De asemenea, o alta categorie de sanctiuni se aplica pentru dezechilibre macroeconomice. Cel mai usor de inteles ar fi, spre exemplu, daca as spune despre deficitul de cont curent. Ai un deficit de cont curent mare, deci exporti mult mai putin decat importi, ceea ce iti pericliteaza stabilitatea macroeconomica. Si in acest caz se pot aplica sanctiuni care vizeaza suspendarea fondurilor, atat a fondurilor structurale, cat si a fondurilor de coeziune, cu procente intre 25% si 50%, sanctiune pe care, de asemenea, o stabileste Consiliul Uniunii Europene. Acum, dincolo de cifre si de rezolvarea acestor doua mari dispute intre state, cifra exacta a banilor care vor fi alocati si introducerea practica a Tratatului fiscal in concluziile Consiliului, fiecare stat a avut prioritatile lui in discutiile cu Herman Van Rompuy, dar si in discutiile bilaterale. Voi relua pe scurt, poate si cu o motivatie mai consistenta, de ce Romania a fost preponderent interesata de conditiile de accesare a banilor, pentru ca noi avem niste probleme pe care vi le-as reaminti. Pana acum vreo 2, 3 ani vorbeam – nu puteam trage fonduri europene, nu putem utiliza banii de la bancile internationale pentru ca nu avem componenta autohtona in buget, si era adevarat. Pentru a nu mai fi in aceasta situatie si privind la cheltuielile pe care bugetul de stat al Romaniei urmeaza sa le aiba in anii urmatori, obiectivul nostru a fost sa diminuam presiunea pe bugetul de stat. Deci, in propunerea lui Herman Van Rompuy, cofinantarea Uniunii Europene era la nivel de 75%. Pentru noi obiectivul a fost sa fie 85% si a fost obiectiv atins. In propunerea lui Van Rompuy, TVA nu era eligibil a fi platit din bani europeni. Pentru noi, un TVA de 24% din valoarea unui contract, ganditi-va la autostrazi sau la proiectele la cai ferate sau la proiectele mari de la Mediu, un 24% era o povara aproape insurmontabila, daca o punem si cu 25% cofinantare. Si atunci, batalia noastra a fost ca TVA-ul sa fie eligibil si platibil din bani europeni. Aceasta masura obtinuta si cresterea cofinantarii Uniunii de la 75% la 85%, inseamna o salvare de cheltuieli din bugetul de stat de 2,2 la 2,4 miliarde de euro pe an, ceea ce este extraordinar de bine pentru noi.

Am avut si obiectiv partial indeplinit. Eu, cand am plecat aici, in urma discutiilor cu consilierii, in afara acestor doua obiective, am mai avut cresterea prefinantarii, de la 2% la 6-7%. In proiectul Van Rompuy, este 2%. Am obtinut prefinantare de 4%, dar i-am spus si presedintelui Van Rompuy ca nu consider discutia incheiata, mai avem de discutat pe tema, macar un procent-doua ar fi bine sa obtinem, mai ales pentru proiectele mari, care necesita avansuri mai mari, spre exemplu, o organizare de santier este greu sa fie acoperita numai cu 2%. 4% e la limita, dar stiu eu ce va fi? Este bine sa avem prefinantari care sa acopere obligatile bugetului de stat, obligatiile ministerelor, de a asigura avansul la platile pentru lucrarile mari in mod deosebit. Si, in sfarsit, plecand de la premisa ca cel putin in momentul de fata, dorim sa mai avem acord cu Fondul, am solicitat sa existe un asa-numit top-up, adica sa se mai adauge 10% la cofinantarea Uniunii Europene pentru statele membre, care sunt in acord cu FMI in acorduri de restructurare, ceea ce inseamna ca, daca ramanem in acord cu Fondul in 2014 sau daca in intervalul 2014 – 2020 vom avea un acord cu Fondul, vom beneficia de cofinantare de 95% si nu de 85%, cat s-a obtinut acum. De asemenea, de mare interes pentru noi a fost sa obtinem o flexibilizare a banilor pentru agricultura. Stiti ca acolo sunt doi piloni, Pilonul plati directe si Pilonul dezvoltare rurala. Ceea ce am solicitat noi si am obtinut a fost dreptul statului beneficiar sa mute 15% din suma dintr-un pilon in altul. Spre exemplu, la dezvoltare rurala vom avea circa 8 miliarde. Se mentine bugetul pe care l-am avut in actualul exercitiu. 15% inseamna aproape un miliard, care poate fi mutat de la dezvoltare rurala la plati directe pentru agricultura sau la plati pentru animale. Din punct de vedere al banilor pentru agricultura, daca la dezvoltare rurala se mentine bugetul existent in exercitiul 2007 – 2013, si vom vedea dupa ajustarile de inca 30 de miliarde, sper ca vom obtine, sa nu avem afectat acest buget. La plati directe, sumele alocate Romaniei cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o crestere cu 5,3 miliarde, ceea ce ne va permite o crestere gradata, graduala, a platilor directe catre agricultori, de la 112 euro, cat avem acum pe hectar, la 183 de euro pe hectar in anul 2016.

In acelasi timp, si asta urmeaza sa vedem la urmatorul Consiliu, obiectivul nostru, chiar daca nu exista niciun document care sa reglementeze acest lucru, sunt doar declaratii politice si documente politice, nu documente executive. Obiectivul nostru este sa incepem procesul de convergenta propus de comisarul roman, domnul Ciolos, este clar din discutiile pe care le-am avut la acest Consiliu ca nu se va accepta propunerea unei cresteri de convergenta, unei accelerari a convergentei pe un program de patru ani care sa inceapa in 2015 si sa termine in 2019, dar se va accepta un program de convergenta pe sase ani, care sa inceapa in 2015 si sa se termine in 2020, inclusiv 2020. Acestea ce va spun sunt lucruri certe, care nu se mai reiau in negociere, doar ceea ce am anuntat deja ca vrem sa reluam in negociere – prefinantarile. Trebuie sa va spun ca toata lumea se astepta sa spun veto si ma intrebau daca ne-am hotarat sa iesim din Uniunea Europeana. Sigur, e o gluma, dar am primit mici intepaturi cum e cu veto-ul Romaniei care, oricum, este unul din primele trei state, din punct de vedere al cresterii bugetului pentru exercitiul urmator fata de exercitiul in derulare. Romania este unul din primele trei state. Nu vreau sa spun ca e statul cu cel mai mare procent de crestere, dar este unul din primele trei state. Si vom vedea dupa urmatorul Consiliu. Oricum, la stadiul la care lucrurile sunt acum ne calificam pe podium. Vom vedea, 3, 2, 1… Repet, din punct de vedere al procentului de crestere a alocarilor.

V-as mai da o informatie care m-a ajutat foarte mult in sustinerile pe care le-am avut si va pot arata un tabel care este util, cred ca il va si prinde camera – „Efortul de consolidare bugetara in statele membre, perioada 2009-2012″. Este trecuta cu rosu Romania, este pe locul 3 in UE din punct de vedere al efortului de consolidare bugetara, care a vizat inclusiv reducerea deficitului bugetar. Aceasta situatie ne-a permis sa negociem credibil cele ce v-am prezentat mai inainte legat de cofinantari, de TVA eligibil s.a.m.d.. De ce? Pentru ca s-a vazut ca in Romania s-a facut un efort major de reducere a deficitului bugetar, ceea ce o aseaza intr-o situatie de stat cu perspectiva buna, daca n-o stricam intre timp. Faptul ca am avut o consolidare bugetara de succes ne-a adus argumentul major in negocierea conditiilor de utilizare a banilor europeni. Nu acelasi lucru il pot spune despre fondurile de coeziune. Chiar daca am reusit sa scoatem acel articol 45, care ne era adresat, fiind un stat cu o absorbtie de numai 9.72%, el ramane o realitate pe care o stiu si interlocutorii din fata noastra atunci cand discutam. Vreau sa vedeti ce inseamna cand esti serios, esti credibil si faptul ca in urma consolidarii bugetare argumentul suprem a fost: „Domnilor, ca sa ne mentinem la un deficit in criteriile de la Maastricht, nu imi puteti cere cheltuieli exagerate in bugetul urmator”, mai ales ca in Romania mai intervin trei lucruri extrem de importante la anul. Va trebui sa dam o solutie pentru proprietarii care n-au fost despagubiti, pana in luna iunie trebuie sa prezentam la CEDO o lege care sa stabileasca nivelul de despagubiri si evaluarea in momentul de fata este ca nivelul de despagubiri ar cam atinge cifra de 17 miliarde, nu e precisa, dar despre aceasta cifra se vorbeste pe analizele de pana acum. Poate e mai mica, sper sa nu fie mai mare, dar Romania va trebui sa ia o decizie ca in perioada de zece ani sa plateasca despagubiri, sigur, va fi rolul Parlamentului si al Guvernului sa propuna Parlamentului nivelul de despagubiri dar de la anul, Romania trebuie sa inceapa sa plateasca, pentru cei pe care nu i-a putut despagubi din varii motive. A doua cheltuiala, care schimba fata bugetului si pentru care era foarte important sa negociem aceste conditii de accesare a banilor, este legata de plata medicamentelor. Din luna martie suntem obligati sa achitam facturile la medicamente la 60 de zile, in baza unei directive a Uniunii Europene. Nu mai putem sta ca acum, la 180 de zile, la 200 de zile, la 300 de zile. Trebuie achitate la 60 de zile, iar acesti doi factori vor insemna o reducere masiva a capacitatii noastre de cofinantare din bugetul de stat. Este atat de tehnic, incat ma ingrozesc, dar pana la urma, trebuie sa facem si exercitiul asta. Stiu ca nu va place, stiu ca nu place nici telespectatorilor, dar trebuie sa intelegem ca avem niste probleme, ca neexplicate, vor ramane undeva in aer. Si poate le intelege chiar si premierul. Sunt convins ca, daca se uita atent, o sa inteleaga si prioritatile si mecanismele Consiliului, unde nu te duci cu bata, frate.

O preocupare majora pentru Guvern insa, daca are probleme cu intelegerea chestiunilor europene, poate fi ce se intampla acum pe piata muncii in Romania. Mechel-ul a inchis deja doua combinate si urmeaza sa suspende productia in alte trei. Ar fi bine ca domnul Ponta, care era sef al Corpului de control cand au fost privatizate aceste combinate, sa se uite la conditiile de privatizare si sa vada daca mai e ceva de facut. Daca nu, trebuie luate masuri pentru a gasi solutii de creare de locuri de munca, chestiune care ar trebui sa fie in atentia guvernului dar si a oamenilor acestora, care sunt in campanie. Nu numai Guvernul trebuie sa se uite la Mechel. Vad ca numai se jignesc intre ei, nu prezinta nicio perspectiva de la nivelul partidelor aflate in competitie. Eventual, se mai ocupa de presedinte. Dar sa dea solutii pentru oamenii care sunt deja acasa, de la Mechel, si pentru cei care vor fi acasa din decembrie. Sunt cinci intreprinderi privatizate in 2002, toate cu aceeasi firma. De asemenea, la Ford se reduce productia, in conditiile in care Ford Europa are probleme. Aici, slava Domnului, cel putin pentru moment, Ford a gasit solutii. A redus un schimb, dar i-a trimis in fabrica de motoare. As da, totusi, atentie la problema Ford si as vrea sa vad in dezbatere intre politicieni ce solutii au pentru Craiova, pentru oamenii de acolo, daca se intampla ceva cu Ford-ul, daca isi reduce productia. Nu mai aduc aminte de Oltchim, dar as vrea sa-i vad in dezbateri serioase pe oamenii astia, as vrea sa-i vad ca nu mai mint. Cum poti sa spui ca Romania are grad de absorbtie 20%, cand tu ai 9,72? Si situatia din luna octombrie o are, cred, orice membru al Guvernului pe raportarea Comisiei Europene. Nu inventam noi noi sisteme de calcul. Orice tara are lucrari in executie, dar nu le are decontate din varii motive. Gradul de absorbtie se masoara dupa platile facute de Comisia Europeana si nu dupa facturi iluzorii, care sunt prin diverse sertare sau care inca n-au fost inaintate. Tin sa remarc – si totul are o limita in tratamentul pe care il accept de la mincinosi. Am vazut interviuri in care domnul prim-ministru vorbeste de lectia pe care a invatat-o in aceasta vara si cum isi doreste el coabitarea. Vreau sa ii spun ca cei carora le-a dat interviul au primit si declaratiile de aici. Cu certitudine, le-au primit. Nu poti, pentru presa externa, pentru a-ti crea imaginea ca ai inteles lectia verii, sa ai nevoie sa spui „coabitez, stiu ce am de facut cu presedintele Basescu”, pentru ca ai nevoie de aceasta minciuna, iar in tara sa il utilizezi pe Basescu si pe afise, si pe campanii virale, pe internet, si in declaratii, si in minciuni cu privire la ce s-a intamplat la Consiliul European, nu se poate. In aceasta epoca, nu poti sa spui una in tara si alta in strainatate. Doar Ceausescu a crezut ca poate pacali asa lumea democratica. Vad ca a venit si al doilea: Ponta. Il invit pe primul-ministru sa fie cinstit in relatia cu presedintele si in relatia cu lumea internationala, daca el crede ca poate castiga mintindu-i pe romani. In orice caz, nu-i poate minti pe cei care privesc la Romania si au interesul ca Romania sa avanseze intr-o directie democratica. De asemenea, fac un apel in mod deosebit la liderii USL sa inceteze atacurile la institutiile statului. Si ieri, si azi, a fost atacat si CSM-ul, si ANI. Repet, nu spun ca sunt institutii perfecte, dar sunt institutii care au misiunea lor si mai ales cand vine vorba de CSM, discutam despre atacuri la adresa altei puteri in stat. Un proces de intimidare asupra institutiilor statului, fie ca vorbim de ANI, fie ca vorbim de CSM, se produce. Eu cred ca mai degraba primul-ministru aprecia prestatia celor doi procurori, decat sa acuze CSM-ul ca a organizat, vezi Doamne, un circ, un spectacol. Nu, CSM-ul a fost mai transparent decat Ministerul Justitiei si a vrut ca oricine a fost interesat sa vada din discutii calitatea candidatilor la functia de procuror general al Romaniei si la functia de procuror-sef DNA, doua functii cheie ale sistemului de justitie romanesc. Eu nu fac comentarii, cum mi s-au parut mie, dar nu vad de ce trebuie sa ataci o institutie care a fost transparenta.

In sfarsit, ii aud pe politicieni vorbind veseli de modificarea Constitutiei si aici, iarasi sunt mincinosi si necinstiti. Sigur ca pot viza orice proces de revizuire a Constitutiei, dar nu vad pe niciunul spunand „printre cele ce le vom modifica, sunt si cele legate de referendumul din 2009”, care cerea in mod expres o singura camera si trei sute de membri ai Parlamentului. Sigur ca le este foarte greu, pentru ca ii mai mint pe romani o data. Acum, Parlamentul are 471 de membri. Dupa aceste alegeri, numarul de parlamentari, datorita sistemului electoral, va ajunge la peste 500. Cum se justifica aparatorii poporului in nerespectarea unui referendum, valid de aceasta data? Ei vor respectarea unui referendum care nu a fost validat, cel din vara, dar nu vor sa respecte un referendum valid, la care peste 50% din electori s-au prezentat la vot. Deci, as face un apel la clasa politica sa abordeze lucrurile importante pentru Romania, fie ca vorbim de revizuirea Constitutiei, tinand cont de referendumul din 2009, fie ca vorbim de creare de locuri de munca, fie ca vorbim de Uniunea Europeana, dar trebuie sa vorbim cinstit despre Uniunea Europeana, fie ca vorbim despre perspectiva bugetului, fie ca vorbim despre realitatea pe care nu o vorbeste nimeni, ca in mult hulita Lege a pensiilor exista obligativitatea indexarii pensiilor in 2013. Deci, nu o cer eu, nu o cere Presedintia, scrie in lege, iar in aceste dezbateri din campanie n-am vazut decat abordari superficiale, cele mai multe mincinoase, care nu se adreseaza problemelor adevarate, revizuirii Constitutiei, crearii de locuri de munca, asigurarii resurselor financiare pentru plata obligatiilor catre pensionari, precum si catre cei asistati social – nu vad aceste dezbateri. Si mai sunt doua saptamani si sa nu-si imagineze cineva ca se pot numi guverne pe povesti. Este un avertisment extrem de serios, pe care il fac public catre partide, ca, deocamdata, nu am vazut un buget al anului 2013 sustinut de cei aflati in campanie si care sa justifice guvernarea. Ii chem pe politicieni sa fie responsabili fata de electoratul caruia ii cer votul. Cam asta am avut de comunicat azi. O spun pentru ultima data: incetati sa ma mai implicati in campanie pentru ca ma obligati sa va raspund. Daca aveti intrebari.

Intrebare: As pleca mai intai de la ce ati spus ultima oara cu bugetul, ca n-ati vazut un buget la niciuna dintre formatiuni pentru 2013 care sa va convinga.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Nu, n-am vazut niciunul, nu unul care sa ma convinga.

Intrebare: Nu le-ati vazut? Nu v-au trimis niciunul, pentru ca domnul Videanu l-a prezentat acum vreo saptamana si spunea ca are de gand sa vi-l trimita si dumneavoastra?

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Deocamdata n-am primit nimic serios si daca imi cere cineva sa ma uit la televizor ca sa vad un buget, se analizeaza… Sigur, nu vreau sa vad un buget in detaliile lui, dar vreau sa vad capitolele cum sunt finantate si cum isi acopera promisiunile.

Intrebare: O a doua intrebare vreau sa va pun, v-ati intalnit cu premierul Victor Ponta sa-i explicati dupa Bruxelles acei termeni tehnici? Si va intreb pentru ca Domnia Sa a tot spus zilele trecute ca sunteti un foarte bun agent de vanzari care prezentati partea plina a paharului si ca, de fapt, rezultatul negocierilor de la Bruxelles s-ar datora acelor negocieri pe care le-a dus Calin Popescu Tariceanu pentru aderarea la Uniunea Europeana in 2007?

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Bine, bine. Sa-i multumim lui Calin Popescu Tariceanu. Ce, ma puneti sa comentez ce spune…

Intrebare: Nu, va intreb daca v-ati intalnit cu premierul Victor Ponta sau ati discutat telefonic.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Nu, nu, dansul e ocupat cu campania. Eu cu Romania, el cu campania, fiecare cu ale lui.

Intrebare: Ce inseamna, domnule presedinte, „totul are o limita in tratamentul pe care il astept de la mincinosi”? Este al doilea avertisment pe care il trimiteti in doua saptamani, ca totul are o limita.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Da, totul are o limita, luati-l asa cum il spun. Ma va obliga sa raspund, pentru ca… si aici probabil a fost una din marile mele greseli, am considerat ca nu trebuie sa raspund direct sau indirect tuturor atacurilor murdare de cele mai multe ori pe care le-au facut cei din USL la adresa mea, si nu numai. Or, acum, in campanie vad ca neducandu-i capul sa le prezinte romanilor ce vor sa faca ei cu tara, o tin intr-un atac continuu la Traian Basescu. Nu cred ca este corect. Sigur, pe romani poate ii pacalesc, dar nu si pe mine.

Intrebare: Ati vorbit mai devreme despre audierile de la CSM ale celor doi candidati propusi. Sa intelegem ca nu ii veti numi pentru ca au primit acest aviz negativ?

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Doamne fereste! Avizul CSM este consultativ. Eu n-am primit inca, n-am fost sesizat de ministrul Justitiei, deci eu nu am despre ce sa vorbesc. Eu am remarcat doar atacul pe care l-a facut domnul Victor Ponta la adresa CSM, care a instituit o procedura transparenta, iar, ca sef al statului, sunt obligat de Constitutie sa apar institutiile statului.

Intrebare: Banuiesc ca v-ati facut, poate, o opinie despre…

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Nu, eram la Bruxelles, nu stiu, n-am vazut audierile, habar n-am.

Intrebare: Si o ultima intrebare, daca imi permiteti. Comisia Europeana a anuntat declansarea unei proceduri de infringement pentru problema cu interzicerea exportului de gaze romanesti.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Pai, intrebati-i pe cei care au privatizat Petrom cand domnul Victor Ponta era sef al Corpului de control si in ce conditii au vandut si resursa subsolului, titeiul, si 50% din gazele tarii, pe care le exploata tot Petrom. Si dupa ce va raspunde ce conditii au pus la privatizare, pot sa va dau si eu un raspuns. Dar, pentru liniste, va pot spune ca sigur Comisia Europeana isi face treaba, pentru ca odata intrat in Uniunea Europeana trebuie sa respecti regulile jocului, dar va pot spune ca in momentul de fata nu exista conditii tehnice pentru ca Romania sa poata exporta gaz, Romania doar poate primi gaz. Depinde de Romania cand va avea aceste conditii tehnice.

Intrebare: Domnule presedinte, ati dat un avertisment, ati spus ca mai sunt doua saptamani, „sa nu isi imagineze cineva ca se pot numi guverne pe povesti”. Ce inseamna mai exact acest lucru, veti conditiona consultarile, discutiile cu partidele si, eventual, cu candidatii pentru functia de prim-ministru?

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Deci ce vreau sa stiti ca se va intampla in mod obligatoriu, voi vrea sa stiu ce obiective are si cum le realizeaza. Voi vrea sa stiu acest lucru, pentru ca cine spune „noi, partidul, stabilim si daca nu se executa, presedintele il suspendam”, este cel putin iresponsabil. Responsabilitatea desemnarii unui prim-ministru este majora si o voi exercita cu responsabilitatea la care ma obliga functia si Constitutia. Nu poti sa numesti, sa desemnezi un prim-ministru care nu are solutii pentru tara, mai ales ca prim-ministrul care va veni va prelua o tara care inca este stabilizata macroeconomic. Inca este.

Intrebare: Asadar, luati in calcul si desemnarea unui alt premier de la USL? Pentru ca, din nou, liderul USL, Crin Antonescu, a avertizat ca in cazul in care vor castiga alegerile si dumneavoastra nu veti fi de acord cu propunerea USL-ului de premier, vor declansa din nou procedura de suspendare.

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Inteleg ca domnul Crin Antonescu a dat al 8.793-lea avertisment, dupa care a cazut pe spate si a adormit. Efort mare.

Intrebare: Spuneati la inceputul acestei conferinte de presa ca la acest consiliu, Romania si-a permis sa negocieze credibil, pentru ca Romania a facut un efort major, ceea ce o aseaza intr-un stat cu perspectiva buna. Cui se datoreaza aceasta credibilitate a Romaniei si daca considerati ca guvernul actual a pus umarul, sa spunem asa, la crearea acestei credibilitati?

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Se datoreaza in primul rand romanilor, care au suportat masurile de austeritate, grele, incepand cu 2010. Ei au suportat taierile de salarii, o impozitare suplimentara a pensiilor intre 750 si 1000 de lei, 300.000 de salariati din sectorul public au parasit serviciul, romanii au suportat TVA-ul marit. Deci aceste masuri ne-au dus la stabilitate macro-economica si ne-au permis sa nu fim ca in Grecia, sa stam cu sufletul la gura daca ne da cineva bani sa ne platim salariile luna urmatoare si pensiile. Sigur, este un proces care a trecut, acum efectele lui aproape sunt acoperite, sunt absorbite de evolutia economica a Romaniei, sa speram ca vom ramane stabili, dar daca ma intrebati de meritele guvernului actual…

Intrebare: Politic, cui se datoreaza acest efort?

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Se datoreaza romanilor, ei au suportat, ei au facut efortul. Iar pierderea de voturi a fost a PDL-ului, ei si-au asumat masurile, asta e, pana la urma sunt momente in care un guvern, un presedinte, au si lucruri mai scumpe decat votul si asta e tara.

Intrebare: Deci spuneti ca acele masuri de austeritate au meritat?

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Daca ma intrebati, va pot spune ca niciun roman nu a meritat acele masuri de austeritate, dar nu am avut solutii. Nu am avut solutii, insa daca privim la ce se intampla in alta parte, observati ca sunt tari mari, din zona euro care asteapta sa-si primeasca banii. Sunt multumit ca n-am fost in situatia umilitoare de a astepta banii de afara ca sa ne platim salariile si pensiile. Ma intelegeti? Asta, probabil, o sa mai am timp s-o mai explic romanilor, sa ajung la iertare, ca trebuie sa ajungem si la asta, ca asa e viata. Nu interviu, aveti deja a patra intrebare. Urmatoarea!

Intrebare: Buna seara, domnule presedinte! As avea o intrebare cat se poate de directa. Ce sanse are Victor Ponta sa-l desemnati a doua oara premier?

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Ei, asta e buna! Stiti ca nu discut despre procurori, premieri si asa mai departe. Stati sa vedem alegerile terminate.

Intrebare: Domnule presedinte, despre Constitutie vreau sa va intreb, ca ati vorbit despre modificarea Constitutiei si tot despre modificarea Constitutiei a vorbit astazi si ministrul Apararii. Spunea ca daca se va modifica Constitutia, ar fi bine sa se modifice dupa care functioneaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Da. Pai nu trebuie sa scape nicio institutie a statului, toate trebuie atacate, iar ministrul Apararii exact asta face.

Intrebare: Dumneavoastra – vreau sa va intreb in calitate de sef al CSAT – vedeti necesara o modificare a legii dupa care functioneaza acest Consiliu? Vorbea ministrul Apararii despre o extindere a ariilor, introducerea agriculturii, a mediului.

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Doamna, CSAT-ul poate sa preia oricand o problema de siguranta nationala, fie ca e siguranta alimentara, fie ca e siguranta energetica, fie ca este siguranta in zona sigurantei economice. Deci, nu vad ce modificari trebuie facute.

Intrebare: Si tot pe siguranta, ministrul spunea despre acea lege a sigurantei nationale, ca nu a ajuns in timp util prevazut de termen la Parlament si ca este o lege lautareasca, ca sa-l citez pe ministrul Apararii.

Președintele Romaniei, domnul Traian Basescu: Deci, o asemenea expresie nu putea veni decat de la Mos Teaca. Deci, strategia de siguranta nationala sta in Parlament de doi ani si nu-i dezbatuta. Sigur, orice Mos Teaca poate sa spuna: „N-a trimis-o”. Dar Mos Teaca e Mos Teaca. Am terminat. Va multumesc! Va doresc o seara buna!

Site-ul Econtext.ro a realizat un top al celor mai exagerate mesaje electorale , transmise prin clipuri de catre candidatii la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. De departe, premierul Victor Ponta are cea mai “tare” aparitie: o pensionara afirma ca Ponta a vindecat-o de o boala, ca emana niste energii pozitive „care efectiv au scos-o din boala”. Nici candidata ARD Andreea Paul Vass nu se lasa mai prejos, atunci cand vine vorba de lauda. Intr-un clip electoral, aceasta afirma ca „are o putere de munca iesita din comun, ca pica o data, dar se ridica de doua ori”.

Econtext a analizat 25 de clipuri electorale si le-a incadrat mesajul in patru categorii: cele care prezinta candidatii drept super-eroi (acestia promit, fac sau spun ca sunt capabili de lucruri extraordinare), eroi (promit, fac sau spun ca sunt capabili de lucruri normale), membri ai comunitatii (candidati care vor sa se identifice cu electoratul – sunt de-ai nostri) si combinatii intre eroi si membri ai comunitatii (promit, fac sau sunt capabili de diferite lucruri, dar isi afirma si apartenenta la respectiva comunitate).

Concluzia la care au ajuns analistii, dupa ce au privit toate cele 25 de clipuri, a fost ca USL s-a axat mai mult pe tema eroului, in timp ce ARD a preferat ideea de membru al comunitatii.

Victor Ponta a declarat luni ca noul Guvern al USL este in lucru si nu va fi prezentat inainte de alegeri. A precizat ca portofoliile vor fi impartite intre Alianta de Centru Dreapta si Alianta de Centru Stanga.

Intrebat daca a ajuns la o concluzie in privinta noului Guvern USL, Ponta a raspuns: „UNPR face parte din Alianta de Centru Stanga, ceea ce pot sa va garantez este faptul – si asta am discutat tot timpul – ca numarul de portofolii intre Alianta de Centru Dreapta si ACS va fi egal. Cum si ce anume din portofolii se negociaza in ACD este in responsabilitatea domniei lor, ce negociem in ACS este responsabilitatea noastra. Dar nu vorbim inca de pielea ursului din padure.

Daca pe 9 decembrie seara avem majoritate absoluta ca numar de mandate, evident ca ne prezentam la consultarile cu presedintele Romaniei in aceasta formula, a conducerii USL, iar eu, pentru a fi capabil pe 21 decembrie sa vin cu Guvernul in Parlament, am inceput din aceasta perioada sa lucrez la cum imi doresc eu sau cum vad eu structura Guvernului. In momentul in care finalizez o prezint colegilor mei din USL, nu voi prezenta inainte de 9 decembrie pentru ca nu… lucrurile trebuie facute intr-o anumita ordine”.

La randul sau, Antonescu a fost intrebat daca poate spune care sunt si celelalte persoane pe care le va propune pentru noul Guvern, pe langa Vosganian si Fenechiu.

„In ceea ce priveste referirea pe care eu am facut-o la doi colegi, ea a fost una pe care mi-am ingaduit sa o fac pentru ca am dreptul sa fac si eu propuneri la momentul la care vom avea structura guvernamentala, propuneri in PNL si dupa aceea sigur, premierului”, a raspuns Antonescu.

Presedintele Agentiei Nationale romane anticoruptie a denuntat luni o „crestere exponentiala a presiunilor politice” din toate partile in vederea unei limitari a activitatilor institutiei pe care o conduce, dar si atacuri proferate de catre presedintele Senatului, relateaza AFP, citat de Mediafax.

„Au existat intotdeauna presiuni, dar ele au crescut in mod exponential recent. Aceste presiuni au devenit foarte agresive”, a declarat Georgescu pentru AFP.

Crin Antonescu, nou ATAC la adresa lui Horia Georgescu: Ori se lamuresc niste lucruri in privinta domniei sale, ori PLEACA. Despre ANI: Nu este instanta, nu are capacitatea de a da sentinte

Presedintele PNL Crin Antonescu a luat din nou in colimator atat Agentia Nationala de Integritate (ANI) – despre care a spus ca nu este o instanta, astfel ca nu are capacitatea de a da sentinte -, cat si pe seful ANI, Horia Georgescu, despre care a spus ca fie se lamuresc „niste lucruri in ceea ce-l priveste, fie pleaca”, transmite Romania Libera.

Invitat duminica seara la Antena 3, Crin Antonescu a atacat ANI referitor la cazul lui Mircea Diaconu. Lideerul PNL a explicat ca acest caz il „apasa” in mod special pentru ca el este unul dintre cei care au fost pentru intrarea lui Diaconu in politica.

„Cazul lui Mircea Diaconu ma apasa intr-un mod special pentru ca sunt unul dintre oamenii care au pledat pe langa domnia sa sa intre in politica. El e un om modest, eu l-am convins sa vina in conducerea partidului. Nu are aere de vedeta, e un om care e dispus sa munceasca de jos, de la gradul de soldat. Este o mare pierdere, dar este o pierdere temporara. Dar trebuie sa respectam legile, si chiar trecand prin toate aceste greutati, isi va cauta dreptatea in continuare

Cand au inceput anchetele eu nu am cerut oprirea anchetelor, ci am cerut sa se explice aceste anchete. Am cerut niste lamuriri publice. In timp ce Parchetul General a dat un raspuns, CSM-ul m-a parat la Instanta care m-a acuzat de ruperea puterilor in stat. In ce-l priveste pe domnul Georgescu, ori se lamuresc niste lucruri in privinta domniei sale, ori pleaca. ANI nu poate fi instanta, poate sa gaseasca faptul ca suntem incompatibi, dupa care se merge in instanta. ANI nu este o prima instanta”.