Acasă Blog Pagina 43

CTP, declaraţie de dragoste în direct | ”Îți mulțumesc, draga mea Simona Halep. Ai făcut o minge demnă de Ilie Năstase. A fost unul dintre cele mai frumoase meciuri din viața mea!”

Reputatul jurnalist Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilu-i caracteristic, evoluția pe care a avut-o Simona Halep la Wimbledon, dar mai ales eșecul suferit în fața Johannei Konta, scrie digisport.ro

”Îți mulțumesc, draga mea Simona Halep, pentru unul dintre cele mai frumoase meciuri de tenis, din viața mea, pe care l-am văzut împreună cu întreaga lume. Nu am ce să-i reproșez Simonei. A fost un meci de un nivel excepțional, un meci care putea, dacă în tenis ar exista remiză, putea să se termine astfel, dar mi-a spus odată Ion Țiriac, furios, în timp ce juca: în tenis nu există remiză, mă, băiatule.

Deci, a câștigat Konta pe merit, dar Simona a făcut un spectacol de tenis excepțional, cu mijloacele ei, care nu sunt cele mai potrivite pentru Wimbledon. Să nu uităm că Simona a pornit acest turneu ca favorită la casele de pariuri a șaptea sau a opta. Avea multe jucătoare înainte, jucătoare agresive, jucătoare cu lovituri foarte puternice, cu un joc de fileu remarcabile. Astea sunt caracteristicile care duc la victoria pe iarbă. Simona nu are aproape nimic din aceste calități. În schimb, are o inimă mare, are niste picioare excepționale și a dus meciul cu Konta până la acest fir de păr din decisiv.

Dacă ar fi să-i reproșez, poate aș fi vrut ca acele trei mingi pe care le-a pierdut la 5-4 și serviciu în tie-break să le fi făcut pe mâna ei. Adică, să riște ea, să lovească tare, decisiv și să iasă afară o palmă sau să se oprească în fileu. Numai că le-a făcut Konta cu mingi de atac, pentru că Simona i-a oferit șansa pentru că a trimis pe teren și a așteptat să greșească Konta.

Câștigul cel mai mare este un meci pe care nu o să-l uit până mor. Tensiune, echilibru, cu incredibil de puțin erori neforțate. Foarte puține breakuri, și-au făcut serviciul. Simona a făcut o minge demnă de Ilie Năstase, din nou, asemănătoare cu aceea din meciul cu Azarenka, I-a pus o scurtă la fileu, acum, după o recuperare extraordinară a Simonei. Poate fi mingea turneului, ca spectaculozitate, și Simona a ajuns-o în ultimul moment și cu singură mână a trimis în cros cu rever slice pe linie, pe lângă Konta.

De asemenea, un moment excepțional, care arată ce progres a făcut Simona în ceea ce privește starea ei psihică, n-ați mai văzut-o că da cu racheta de pământ, la 3-3, în tiebreak, și-a asumat să opreasc meciul cu challenge pentru o minge care a fost cu un milimetru în aut, smulgându-i o expresie uimit-admirativă imperturbabilului arbitru care a lăsat de înțeles că nici el nu o văzuse. Asta spunea fața lui.

Un turneu foarte bun al Simonei, pe o suprafață care nu-i este favorabilă, a câștigat un singur turneu pe iarbă în toată cariera ei”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi Sport.

Veste ȘOC pentru Ilie Năstase | A fost trecut pe LISTA NEAGRĂ a ITF! Ce interdicții are fostul număr 1 mondial

Veste dură pentru pentru Ilie Năstase! Președintele Federației Române de Tenis ( FRT), George Cosac, a dezvăluit că Federația Internațională de Tenis ( ITF) l-a trecut pe Ilie Năstase pe o listă de aproximativ 20 de oameni, care au interdicții totale sau parțiale de a participa la evenimente, potrivit stiripesurse.ro

„Am primit un mail de la Federația Internațională, cu o listă pe care sunt 6-7 persoane care nu au voie deloc în bazele sportive în timpul desfășurării competițiilor.

Mai sunt vreo alte 12 persoane, printre care și Ilie Năstase, care își pot cumpăra bilete, dar nu au voie să pătrunda în zonele VIP și cele oficiale”, a declarat Cosac, potrivit GSP.ro.

Ilie Năstase a fost suspendat de ITF după incidentele de la meciul de FED Cup România – Marea Britanie, când căpitanul nejucător al tricolorelor le-a jignit pe reprezentantele britanice.

Breaking News ULTIMA ORĂ | Simona Halep pierde incredibil la Wimbledon, după un meci dramatic, şansa de a deveni numărul 1 mondial

Simona Halep a fost eliminata in sferturile de finala de la Wimbledon de britanica Johanna Konta, ocupanta locului 7 in clasamentul WTA, conform ziare.com

Sportiva noastra a cedat cu 7-6 (2), 6-7 (5), 4-6, la capatul unui meci dramatic, in care s-a luptat intens pentru fiecare minge.

Dupa acest rezultat, Simona rateaza sansa de a urca in premiera pe locul 1 in clasamentul WTA.

Simona a jucat bine, serviciul a fost intr-o zi excelenta si atitudinea ei a fost potrivita pentru un asemenea meci, insa diferenta s-a facut doar la cateva mingi.

Romanca a dat de o adversara incomoda, care se simte ca acasa pe iarba si cu un serviciu extraordinar.

Chiar si asa, Simona inceput bine si a condus cu 3-0 si 4-1, insa britanica a reusit sa echilibreze si a facut rebreak.

Primul set s-a decis in cele din urma la tie-break, unde Simona a evoluat foarte bine si a castigat la doi.

Echilibrul a continuat si in setul secund, cand ambele jucatoare au servit foarte bine si s-a mers cap la cap pana la tie-break, unde Konta s-a impus la cinci si a trimis meciul in decisiv.

S-a mers cap la cap pana in game-ul al cincilea, cand Konta a facut break, suficient pentru a obtine calificarea in semifinale.

Simona a parasit astfel turneul de la Wimbledon si nu a reusit sa-si egaleze performanta din 2014, cand a ajuns in semifinale.

Romanca pleaca acasa cu un cec in valoare de 275 de mii de lire sterline, iar de saptamana viitoare va ramane pe locul doi in clasamentul WTA.

In schimb, Johanna Konta o va intalni joi in semifinale pe Venus Williams.

Audieri în dosarul „Brazilia” | Fosta soție a lui Liviu Dragnea a dat deja declarații în fața procurorilor

Au început audierile în dosarul Brazilia, în care este implicat șeful PSD, Liviu Dragnea. Fosta soție a acestuia, Bombonica Prodana, a fost deja audiatăde procurori, în calitate de martor, iar Liviu Dragnea ar putea fi chemat și el să dea declarații în fața anchetatorilor, conform b1.ro

În acest moment este vorba despre un dosar in rem, adică se cercetează fapte de corupție, nu persoane.

Procurorii DNA au extins ancheta după dezvăluirile făcute de jurnaliștii de la Rise Project. Procurorii s-au sesizat din oficiu în urmă cu o săptămână.

Reprezentanții DNA au anunțat pe 7 iulie că au în lucru un dosar penal, in rem, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei, în legătură cu unele dintre dezvăluirile celor de la RISE Project.

În cadrul anchetei au fost solicitate inclusiv informații din partea autorităților din Brazilia.

Grindeanu, declaraţie surprinzătoare | Din cauza lui Dragnea, toți românii vor scoate bani din buzunar

Fostul premier PSD, Sorin Grindeanu, aduce noi critici președintelui PSD, Liviu Dragnea, arătând că programul de guvernare a ajuns să fie modificat aproape zilnic. Totodată, fostul șef al Guvernului arată că statul se împrumută mai scump din cauza crizei politice din luna iunie, criză pe care o pune exclusiv în sarcina lui Liviu Dragnea, scrie digi24.ro

„Ca să recapitulăm, de vină pentru că nu toată lumea îl ridică-n slăvi pe Liviu Dragnea sunt: «sistemul» (destul de vag, probabil nu cel cu care juca chiar Dragnea tenis), George Soros (care are acum, pare-se, drept unică preocupare să-l deranjeze pe încă-președintele PSD), presa ostilă (peste care merge ANAF-ul inopinat, cum altfel) și un pic, dar doar un pic, programul de guvernare”, își începe Sorin Grindeanu criticile la adresa fostului său șef de partid.

În continuarea postării de pe o rețea de socializare, ex-premierul PSD arată că programul de guvernare, „acel document ridicat la rang de Adevăr Suprem pe când Guvernul Grindeanu era «evaluat»”, este acum modificat aproape zilnic, „pe ici-colo, prin părțile esențiale”.

Ceea ce are efecte, în opinia lui Grindeanu, asupra stabilității și predictibilității și, implicit, poate atrage pierderea încrederii investitorilor.

„Vă dau un singur exemplu, ca să înțelegeți ce a făcut Liviu Dragnea prin declanșarea crizei politice de luna trecută: ultima licitație pentru titluri de stat cu scadența la 10 ani s-a inchis la dobândă de 3.98, sensibil mai mare decât precedenta, de 3.68. Adică, din cauza deciziei unui singur om, toți românii au de pierdut: toți va trebui să scoatem bani din buzunarele noastre ca să plătim dobânzi mai mari”, mai scrie Grindeanu.

Acesta confirmă, totodată, informațiile potrivit cărora are întâlniri cu foști colegi din PSD. „Da, sunt adevărate. Şi mă voi întâlni în continuare cu toți cei care doresc, fie că sunt din Timiş, Teleorman sau Giurgiu, pentru că sunt şi voi rămâne pesedist, unul preocupat de viitorul partidului din care fac parte de 21 de ani”, a mai arătat fostul premier.

SOV îi dedică lui Dragnea „Balada vierului fatal”. Şi un avertisment pentru Soros | „Soros, ai grijă, Dragnea îți vrea capul! Lasă-l dracului pe Trump, nu el este principalul pericol, ci gigantul din Carpați!”

Liviu Dragnea este ironizat de Sorin Ovidiu Vîntu, după ce liderul PSD s-a lansat în atacuri la adresa omului de afaceri George Soros, scrie stiripesurse.ro

„Balada vierului fatal

Este Dragnea Alimoș
Haiduc din Țara de Jos
El cu Soros se lupta
Cu porcul-n cap mi ți-l lovea
Pe chiabur îl răpunea
Și toți banii îi lua
La săraci îi împărțea
Și poporu’ îl iubea.

Încă nu s-a întâmplat dar, în mod sigur, ăsta va fi deznodământul luptei homerice care s-a declanșat între cei doi coloși planetari. Încleștarea dintre vizionar și porcar va constitui una dintre temele principale a ceea cu urmează a fi magnifica epopee post-decembristă a nației noastre.

*****

Tembeliada

Fiind convins că Soros habar n-are ce soartă crudă îl așteaptă, dintr-un cavalerism vetust, mă văd obligat să-l avertizez:
– Soros, ai grijă, Dragnea îți vrea capul! Lasă-l dracului pe Trump, nu el este principalul pericol, ci gigantul din Carpați, bravul și neînfricatul meu compatriot.”, scrie Sorin Ovidiu Vîntu, pe Facebook.

Preşedintele american, din nou VIRAL pe internet | A vrut să ajute un soldat să-şi pună cascheta pe cap, dar l-a împiedicat… VÂNTU’ Video

Președintele Donald Trump a devenit din nou viral în social media, după ce un filmuleț cu el încercând să-i pună unui soldat cascheta pe cap a fost distribuit și urmărit de zeci de mii de internauți, conform libertatea.ro

În momentul în care încearcă să urce în elicopterul prezidențial, președintele Statelor Unite observă că unul dintre soldații marini care stăteau de gardă lângă elicopterul prezidențial nu avea caschetă, aceasta fiind suflată de vânt.

Trump ridică cascheta albă de jos și i-o pune pe cap soldatului, felicitându-l pentru faptul că nu s-a mișcat deși a rămas în capul gol, dar în momentul în care președintele ia mâna de pe pălărie aceasta este luată din nou de vânt.

Președintele aduce a doua oară cascheta, dar de data aceasta un alt membru al forțelor armate, care îl însoțea pe Trump, o ia.

În tot acest timp, soldatul marin a ramas nemișcat lângă elicopter, fără a încălca protocolul.

Scriitorul Augustin Buzura, socrul fostului şef al SRI George Maior, mesaj politic înaintea morţii | „Mândria de a fi slugă”

Cred că în nicio ţară din lume nu se vorbeşte mai mult decât la noi despre lege, legalitate, Constituţie şi tot ce ţine de justiţie, prin aceasta din urmă înţelegându-se doar D.N.A. Experienţa arată că numai ea este mai presus de lege, de Parlament, de Guvern, de oricine şi de orice, doar D.N.A. nu plăteşte pentru greşeli şi nu dă nimănui socoteală.
Cei ce cunosc ori au trăit perioada de după război, a instalării şi a practicilor comunismului primitiv, vor spune ca şi mine, că am ajuns să retrăim cam tot ce ne-a fost dat să detestăm atunci, dar cu o şi mai mare greaţă. Bolnavilor de gargară pe marginea legilor, ar fi momentul să le amintim de Articolul 3 din Constituţia Republicii Socialiste România din 1986, în care se stipulează, pentru a elimina orice dubiu, că: „În Republica Socialistă România forţa politică conducătoare este Partidul Comunist Român.“ Dacă prin absurd  s-ar acorda teoria cu practica şi s-ar înlocui, să zicem, procuratura cu Partidul Comunist, nu s-ar mira nimeni, cum nu s-a mirat nimeni când partide întregi au trecut peste noapte de la stânga la dreapta fără ca vreun membru, fie şi din greşeală, să se opună sau chiar să observe schimbarea. Şi, cum lesne se înţelege, toate se fac în numele interersului naţional, al imaginii României sau chiar al prestigiului României în Europa şi în lume, sintagme care, atât cât va dăinui biologic actuala clasă politică, ar trebui interzise, adică ferite de ridicolul în care au fost coborâte de casta prostimii cu ştaif. Oare mai avem o ţară a noastră? Nu cumva suntem chiriaşii unui mall în faţa căruia se joacă demult o piesă tâmpită prin care ni se administrează subliminal altă istorie, alte valori şi credinţe încât am ajuns să nu mai ştim cine suntem. Oamenii s-au resemnat atât de mult cu falsurile şi abuzurile de orice fel, încât a spune adevărul, a arăta cu degetul hoţia, impostura şi mârlănia au devenit acte de curaj. Iar a avea curaj este un pericol pentru o putere ai cărei piloni de susţinere au devenit frica, delaţiunea şi ignoranţa. Cineva, mai stăpân pe sine şi mai detaşat de metodele enoriaşilor lui Stalin, şi-a amintit de o glumă veche pe care, actualizând-o, vom spune că este despre procurori; voi încerca să o transcriu în aşa fel încât să nu lezez obrazele subţiri ale patriei. Se zice că un cetăţean fugea odată mâncând pământul, înspăimântat de o echipă specializată în a tăia o anumită glandă masculină supranumerară. Un cunoscut, văzându-l, îl întreabă ce are de fuge atât de disperat, dar aflând care era motivul fricii acestuia izbucneşte în râs: „Fugi degeaba, doar ştii că la tine nu-i cazul, ai şi tu două ca oricare alt bărbat!“ „Da, ai dreptate, atâta doar că ăştia mai întâi le taie şi abia pe urmă le numără!“ Aşa şi la noi, în ultima vreme: Beciul Domnesc a devenit un loc în care se face numărătoarea după tăiere. Privită din spaţiul respectiv şi prin lentilele procurorilor, ţara însăşi este un „grup infracţional organizat“, deşi, dacă inversăm termenii, cred că n-am fi atât de departe de adevăr. Procurorii şi-au dovedit eficienţa în lupta politică. Alt stăpân, aceleaşi metode. Ei înclină balanţa în Parlament, în Guvernul României, în viaţa socială. Puterea lor destructivă este uriaşă. Ei îi pot da şi îi vor da preşedintelui nu numai „guvernul său“, ci şi ţara sa, adică, mai pe româneşte, moşia sa. Oricum, din Beciul Domnesc nimeni nu iese nepătat şi nimeni nu-şi mai poate continua cariera. Sigur, mulţi şi-au meritat şederea pe acolo, dar peste ei şi peste milioanele furate s-a aşternut liniştea, căci fără acele hoţii, unele funcţii, chiar cele mai înalte, n-ar fi fost posibile. Inscripţia de la intrarea în „Infernul“ lui Dante ar fi destul de potrivită pentru rezervaţia pomenită, deşi „Infernul“ lui Băsescu şi al lui Iohannis merită o alta, cu specific naţional, care să ne oblige pe toţi să ne amintim de anii în care ne-am dovedit laşi, incapabili să ne merităm libertatea dobândită de alţii cu mult prea mult sânge. Câteva luni crezusem că domnul Klaus Iohannis s-a rătăcit pe drumul cel bun, dar s-a grăbit să nu ne lase prea mult timp pentru iluzii şi a optat pentru drumul cel mai bătut cu putinţă, al înaintaşului său, care i-a lăsat moştenire o echipă de oameni rodată, ascultătoare, dar cu vechi şi justificat abonament la Beciul Domnesc. Dacă aceştia au folosit bani necuraţi pentru a-i câştiga victoria în alegeri a lui Băsescu, au devenit ei cinstiţi şi curaţi în campania pentru alegerea actualului preşedinte? Cunoscători ai tuturor dedesubturilor, oameni cu o înaltă calificare la acest capitol, mai pot fi ei acuzaţi fără riscul de a zgudui tot lanţul de relaţii? După ce vor rezolva cu PSD-ul şi cu guvernul „nelegitim“, cum spune doamna Gorghiu şi papagalii ei, procurorii vor găsi alte priorităţi: poate că unii nu sunt destul de blonzi sau de înalţi, de exemplu, poate că planul de arestări al „Europei civilizate“ va fi îndeplinit. Fără îndoială, există şi explicaţii logice ale cedării şi laşităţii generale în faţa ţuţărilor dictatorilor băştinaşi. Pe vremea Răposatului, orice ordin tâmpit, orice absurditate se justifica arătând cu degetul în sus: „Ãla“ şi „Aia“. Acum se bate cu degetul pe umăr, iar cei mai îndrăzneţi, „cunoscătorii“ „ştiu“ că voturile se numără în altă parte, că membrii unui obscur sinod diplomatic dau firmanele, iar haraciul este, de mai bine de un sfert de veac, ţara. Această ţară foarte bogată odinioară, care a rămas fără industrie, fără agricultură, fără bogăţiile subsolului şi fără forţa de muncă. Un mall cât hotarele ei, dar cu mulţi săraci, mai ales cu duhul, şi cu cele mai performante lichele care se mândresc cu statutul lor de supuşi umili şi credincioşi celor mai puternici decât ei şi al căror dispreţ nu-i supără, dimpotrivă. Pentru mulţi acesta este şi o ciudată sursă de energie şi încredere. Ei au certitudinea că există atâta timp cât simt acest sentiment. Să dispreţuiască, dar atunci să mă dispreţuiască pe mine! Felul în care am pierdut toate cele mai înainte pomenite ar ocupa un loc de seamă în orice istorie a lichelismului naţional, dar şi a prostiei. Asediul brutal, imediat după ultimul război, dar şi după Revoluţie asupra valorilor naţionale şi a tradiţiilor ar ocupa un loc de cinste chiar şi într-o Istorie universală a prostiei. Măcelărirea cailor odată cu apariţia primelor tractoare este un alt exemplu, luat la întâmplare. Numirea în funcţii de răspundere a ignoranţilor şi taraţilor. „Spune-mi cum îi recunoşti/ Dintre proşti pe cei mai proşti“? se întreba Arghezi. Astăzi, după nişte zeci de ani, am ajuns să fim din nou raiul diletanţilor, activiştilor, învârtiţilor şi veleitarilor care au infestat, incredibil de repede, apele curate ale Revoluţiei şi, fireşte, libertatea a îmbrăcat foarte repede uniforma lor. Explicaţii? Nu ştim să apăram ceva ce, până nu demult, n-am avut niciodată. Moise şi-a ţinut poporul în pustie până au murit toţi cei care au fost robi în Egipt. La noi, cei ce au fost robi în comunism nu mai au importanţă, dar ne înspăimântă urmaşii lor pentru care libertatea nu are nici un înţeles. Trăiesc într-un spaţiu fără valori, fără istorie, fără credinţă şi cu dispreţ pentru cultură şi educaţie. Altfel, europeni, anticomunişti şi vegetarieni care nu concep viaţa fără seminţe de cânepă. Vorbesc mai mult decât înţeleg şi, în comunicarea scrisă, pe facebook, desigur, folosesc pe î din i şi iubind diaspora pe care n-o cunosc îşi manifestă preţuirea pentru preşedinte. Alţii, din alte spaţii geografice şi spirituale merg în direcţia arătată de propria lor istorie şi civilizaţie, indiferent de dificultăţile de orice fel sau de sirenele care încearcă să-i atragă spre zări neaşteptate. Noi mergem pe drumul cel bun abia după ce le-am încercat pe toate celelalte. Mai există, ceea ce s-ar putea numi, povara libertăţii. Fromm dovedeşte că, pe lângă dorinţa înnăscută de libertate, există şi o dorinţă instinctivă de supunere. La autorităţi, la un conducător puternic, la diverse legi interioare ce ţin de convingeri, reguli cu care indivizii s-au născut etc. Poate fi la mijloc forţa energiei lor vitale sau o slăbiciune şi o neputinţă fundamentală, ba chiar şi conştiinţa insignifianţei. Fromm a găsit în Fraţii Karamazov de Dostoievski un foarte convingător exemplu de incapacitate de a suporta libertatea: „… nu are o nevoie mai arzătoare decât aceea de a găsi pe cineva căruia să-i poată ceda cât mai repede posibil acel dar al libertăţii cu care el, nenorocitul, s-a născut“. Tot într-un anumit tip de slăbiciune trebuie remarcată şi pulsiunea sadică, adică plăcerea de a provoca celuilalt sau celorlalţi durere. Cei interesaţi de viaţa politică înţeleg foarte bine această nevoie atât de manifestă. Învingătorul nu se mulţumeşte să aibă totul, ci are nevoie şi de suferinţa celor învinşi. La Beciul Domnesc stau nu numai hoţi şi învârtiţi, ci şi adversari, unii nevinovaţi. Alţii, terorizaţi de aceeaşi sete de sânge, îşi aşteaptă rândul la exterminare politică. Ţine aceasta de componenta sadică a învingătorului, despre care vorbeam, sau de un calcul rece, economic? Mai există vreun român bogat care să conteze în vreun top cât de cât serios? Dacă eşti bun pentru ţară, şi nu pentru dirijorii din umbră, există procurori pentru orice evadare din rând şi câte o cucoană care să te anunţe că eşti nelegitim. Dar la fel de trist, cel puţin la fel de trist, existã şi o mulţime care nu ţine seama de ceea ce a primit, ce distanţe şi pierderi s-au recuperat, ci de ceea ce n-a primit încă. Motiv să se simtă mai confortabil în… corul robilor.

Editorial de Augustin Buzura preluat din Revista Cultură, conform flux24.ro

Sorina Matei, detaliu interesant la ultima anchetă DNA | REVINE cazul Coldea-Ghiță!

Jurnalista Sorina Matei remarcă un detaliu care a scăpat, în ultimul dosar făcut public de DNA. Ea susține că s-a instituit o adevărată practică în DNA, care ignoră darea de mită și merg doar pe luarea de mită, conform stiripesurse.ro

”Mă întreabă un magistrat: te-ai uitat pe siteul DNA azi?
Îi zic: Nu, de ce?
Răspunde: Ultimul comunicat. Cazul Coldea Ghiţă redivius.
Şi da, nene, are dreptate.

Un amărât de director economic de la primăria Tg Mureş e trimis in judecată pentru luare de mită că a cerut de la un om de afaceri 10.000 de lei ca acesta să-i sponsorizeze o competitie de fotbal de sală.
În schimb, directorul primăriei se angaja ca în exercițiul atribuțiilor de serviciu, să efectueze demersurile necesare astfel încât instituția publică să achite facturile emise de societatea omului de afaceri în contextul derulării unor contracte de execuție lucrări pe raza municipiului Târgu Mureș. Corect: luare de mită.

Păi Ghiţă i-a sponsorizat lui Coldea şi vacante si de toate si dupa fiecare escapadă Coldea ii dădea lui Ghiţă/aceeasi firma care a platit vacantele/ zeci de milioane de euro, contracte si plati de contracte din bani publici. În viziunea DNA asta nu e luare de mită, sunt doar cei 10.000 de lei de la primăria Tg Mureş, nene”, scrie Sorina Matei, pe pagina personală de Facebook.

C. T. Popescu, comentariu fabulos | Simona a învins-o pe această ursoaică cu pui, extrem de periculoasă

„Rareori am văzut un meci la care să nu corespundă scorul la nivelul de tensiune de pe teren”, a spus Cristian Tudor Popescu despre partida dintre Simona Halep şi Viktoria Azarenka. Jurnalistul a apreciat că jucătoarea noastră a câştigat meciul din primul set când a rezistat presiunii, „asediului” la care a supus-o Azarenka, conform digi24.ro

Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, s-a calificat în sferturile de finală turneului de la Wimbledon, după ce a învins-o în două seturi pe Viktoria Azarenka.

Românca o va întâlni în sferturile de finală de la Wimbledon pe Johanna Konta (cap de serie numărul 6).

„Să ne bucurăm că a învins-o pe această ursoaică cu pui, extrem de periculoasă. În orice moment jocul se putea întoarce. Putem spune că Simona a câştigat meciul în primul set când a rezistat năvalei, asediului Viktoriei Azarenka. Aceasta a venit cum îi e felul de a ataca, a început în trombă şi a presat-o pe Simona, dar Simona i-a trimis suficient de multe mingi înapoi în primul set, pentru ca Viktoria Azarenka să nu poată câştiga repede. Aşa că Azarenka nu a putut face faţă ritmului ei năvalnic”, a explicat Cristian Tudor Popescu.

„A fost o victorie fără probleme, dar tensiunea s-a menţinut, pentru că Azarenka este o mare jucătoare, dar care nu mai are suficientă susţinere fizică pentru jocul ei de ritm”, a adăugat el.

Jurnalistul a subliniat că meciul din sferturi, când Simona o va întâlni pe Johanna Konta (cap de serie numărul 6) va fi unul foarte greu.

„Se joacă pe iarba extrem de familiară englezoaicei, va avea de partea ei tribuna şi este o foarte bună jucătoare de iarbă, de atac, Urmează un meci greu pentru Simona”, a conchis jurnalistul.

EXPLOZIV! Israelul susține Ungaria împotriva lui Soros | Subminează continuu guverne

Ministerul de Externe al Israelului a emis un comunicat în care îl denunță pe miliardarul american George Soros, o acțiune ce pare destinată să apropie Israelul de Ungaria înaintea vizitei de săptămâna viitoare la Budapesta a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, relatează luni agenția Reuters, conform flux24.ro

Soros, un evreu născut în Ungaria care și-a cheltuit o mare parte din avere finanțând grupuri pro-democrație și pentru drepturile omului, a fost luat drept țintă în mod repetat de guvernul de dreapta al Ungariei, în special în legătură cu sprijinul său pentru o politică mai deschisă privind imigrația.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a sprijinit de asemenea o campanie în care Soros era prezentat ca un inamic al statului. „Să nu-l lăsăm pe Soros să fie cel care râde la urmă” — acesta este textul întâlnit pe panouri alături de imaginea finanțatorului în vârstă de 86 de ani, o campanie despre care grupurile evreiești și alții afirmă că alimentează antisemitismul.

Soros, care se exprimă rareori după atacuri personale la adresa sa, nu a făcut comentarii despre panouri. Dar grupurile evreiești din Ungaria și Human Rights Watch, o organizație finanțată parțial de Soros, au condamnat campania, declarând că „amintește de posterele naziste din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial”. 

Multe postere au fost vandalizate cu graffiti proferând insulte antisemite, inclusiv cuvintele „evreu împuțit”. 

Ambasadorul Israelului în Ungaria a emis un comunicat în care a denunțat campania, spunând că „evocă amintiri triste și, în același timp, propagă ura și teama”, o referire aparentă la rolul Ungariei în deportarea a 500.000 de evrei în timpul Holocaustului.

Dar la câteva ore după comentariile ambasadorului făcute în weekend, Ministerul de Externe al Israelului a publicat o „clarificare” în care afirmă că Soros este o țintă legitimă pentru critici.

„În niciun caz comunicatul (ambasadorului) nu a fost destinat să delegitimizeze criticile la adresa lui George Soros, care subminează continuu guvernele alese în mod democratic ale Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Emmanuel Nahshon, adăugând că Soros finanțează organizații „care defăimează statul Israel și caută să îi nege dreptul la apărare”. 

Un purtător de cuvânt al Fundațiilor Societății Deschise ale lui Soros nu a răspuns imediat la solicitarea de a face un comentariu.

Decizia neobișnuită a Ministerului de Externe israelian de a emite un comunicat de clarificare a comentariilor unuia dintre ambasadorii săi intervine cu câteva zile înainte ca Netanyahu, care este de asemenea și ministru de externe al Israelului, urmează să îl viziteze pe Orban, notează Reuters.

De obicei, Israelul denunță rapid antisemitismul sau amenințările la adresa comunităților evreiești din întreaga lume, dar a ales în acest comunicat să se concentreze asupra amenințării pe care consideră că o reprezintă Soros pentru democrația israeliană.

Printre organizațiile finanțate de Soros se numără Human Rights Watch, care este adesea critică în legătură cu ocupația israeliană a Cisiordaniei și politicilor Israelului față de palestinieni.

Ca și Ungaria, Israelul a adoptat o legislație ce urmărește să limiteze influența organizațiilor nonguvernamentale care primesc o mare parte din finanțare din străinătate.

News Alert ULTIMA ORĂ: Doliu în familia lui George Maior | Scriitorul Augustin Buzura, socrul fostului şef al SRI, a murit la 79 de ani Video

Academicianul Augustin Buzura a incetat din viata luni, la varsta de 79 de ani, anunta stirileprotv.ro

Prozator si publicist, Augustin Buzura era nascut la Berinta, in judetul Maramures, in 22 septembrie 1938.

A absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie din Cluj in anul 1964, dar a renuntat la profesia de medic psihiatru, pentru care se pregatise, pentru a se dedica literaturii.

Este autor al mai multor volume, printre care Absentii, Orgolii, Fetele tacerii, Vocile noptii, Refugii, Drumul cenusii, Recviem pentru nebuni si bestii, Raport asupra singuratatii.

A scris scenariile mai multor productii de film si televiziune: Orgolii, Padureanca, Undeva in Est.

Augustin Buzura a condus Institutul Cultural Roman in perioada 1990 – 2005.

Fiica sa, Ana Maria este casatorita de 15 ani cu George Maior, actualul ambasador in Statele Unite, fost sef al SRI.

Wim Fissette avertizează înaintea meciului dintre Simona Halep şi Johanna Konta | Jucătoarea mea n-are slăbiciuni! Are o armă letală

Belgianul Wim Fissette, antrenorul alaturi de care Simona Halep a facut pasi importanti spre elita tenisului, o pregateste acum pe Johanna Konta, adversara de maine a sportivei noastre, scrie ziare.com

Inaintea acestui meci, Fissette spune ca Johanna Konta nu are slabiciuni si ca este o jucatoare perfecta.

„Jucatoarea mea chiar nu are slabiciuni si poate puncta din ambele parti ale terenului. Este dificil sa gasesti un plan de joc pentru a o invinge. Stie foarte clar ce trebuie sa faca la fiecare minge! Are incredere completa in sine.

Serviciul este cu siguranta arma letala! Nu vezi multe jucatoare sa serveasca precum ea. Cu siguranta este in top 3. Cu siguranta, multe fete din circuit si-ar dori ca primul lor serviciu sa fie macar la fel de bun precum al doilea al Johannei”, a spus Wim Fissette, citat de Gulf Times.

Simona Halep s-a calificat in sferturile de finala de la Wimbledon dupa ce a invins-o pe bielorusa Viktoria Azarenka.

Sportiva noastra a facut un meci mare si a trecut de Azarenka, scor 7-6 (3), 6-2. Bielorusa ocupa acum locul 683 WTA, insa doar pentru ca vine dupa concediul de maternitate.

Dupa acest succes, Simona este doar la o singura victorie de un salt pe locul 1 WTA.

In sferturile de finala, Simona o va intalni pe britanica Johanna Konta, ocupanta locului 7 in clasamentul WTA. Britanica are 2-1 in intalnirile directe cu Simona.

Partida va avea loc marti, in direct pe Ziare.com, la o ora ce nu a fost stabilita deocamdata.

Radu Mazăre, CONDAMNAT de Curtea de Apel Bucureşti | Ce sentinţă a primit fostul primar al Constanţei în dosarul în care Borcea a fost achitat

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre a primit sentinţa astăzi în privinţa dosarului de retrocedări frauduloase a zeci de hectare în Constanţa. Mazăre a primit 4 ani cu suspendare. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea poate fi contestată la Instanţa Supremă, conform stiripesurse.ro

De asemenea, fostul şef al Consiliului Judeţean Constanţa a primit trei ani cu suepndare în acest dosar, iar Cristi Borcea a fost achitat. Prejudiciul din acest dosar a fost unul colosal, milioane de euro.

Această decizie s-a dat dupa 8 amanari, iar procesul a durat 9 ani. Sentinţele pot fi contestate la Instanţa Supremă.

– SP.148/F I.Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp, condamnă pe inculpatul MAZĂRE RADU ŞTEFAN la pedeapsa de 4 ani închisoare (punctele „A”, „D”, „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b C.p.

interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul MAZĂRE RADU ŞTEFAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctele „A”, „D” şi „E” din rechizitoriu). În temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul MAZĂRE RADU ŞTEFAN pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. II. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968.

În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp, condamnă pe inculpatul CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL la pedeapsa de 3 ani închisoare (punctul „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctul „E” din rechizitoriu). În temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. III. Constată că

legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp, condamnă pe inculpatul RACU CONSTANTIN la pedeapsa de 3 ani închisoare (punctele „D”, „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de

Protecţie a victimelor şi reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul RACU

CONSTANTIN sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctele „D” şi „E” din rechizitoriu). În temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul RACU CONSTANTIN pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. IV. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2

Cpp, art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp, condamnă pe inculpata DOSPINESCU RAMONA DANIELA la pedeapsa de 3 ani închisoare (punctele „A”, „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b C.p. interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpata

DOSPINESCU RAMONA DANIELA sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de

art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctele „A” şi

„E” din rechizitoriu). În temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16

lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpata DOSPINESCU RAMONA DANIELA pentru

infracţiunea prevăzută de art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. V. Constată că

legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396

alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp, condamnă pe inculpatul MARICA ION la pedeapsa

de 3 ani închisoare (punctul „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65

alin.1 lit.a şi b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară

exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice

alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul

autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă

a prezentei hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării

pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2

ani, conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen.

obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la

judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a

victimelor şi reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice

deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice

schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi

controlate mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia

inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta

măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului

de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei

reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul

art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122

lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul MARICA

ION sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp cu

aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctul „E” din rechizitoriu). În

temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpatul MARICA ION pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cp,

cu aplic. art.5 Cp. VI. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul

penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din Legea

nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp,

condamnă pe inculpatul TALPĂU CRISTIAN la pedeapsa de 3 ani închisoare

(punctul „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b

C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea

drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii

publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei

hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei

aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani,

conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă

inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul

desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi

reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care

depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului

de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate

mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia

inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta

măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului

de încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei

reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul

art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122

lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul TALPĂU

CRISTIAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp cu

aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctul „E” din rechizitoriu). În

temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpatul TALPĂU CRISTIAN pentru infracţiunea prevăzută de

art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. VII. Constată că legea penală mai favorabilă

este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.132 din

Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5

Cp, condamnă pe inculpata CHIRCĂ NORA ALINA la pedeapsa de 3 ani închisoare

(punctul „E” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b

C.p. interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor

de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de

a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o

perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza

art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub

supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani, conform

dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă

inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul

desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi

reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care

depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului

de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate

mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatei

asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub

supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de

supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de

încercare. În temeiul art.238 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei

reţinute din art.17 Legea nr.78/200 rap. la art.289 alin.1 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp în art. 289 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2. În temeiul

art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122

lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpata CHIRCĂ

NORA ALINA sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.289 alin.1 Cp

cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp (punctul „E” din rechizitoriu). În

temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpatul CHIRCĂ NORA ALINA pentru infracţiunea prevăzută de

art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. VIII. Constată că legea penală mai

favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp,

rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul MIRON DAN sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.248 rap. la art.2481 cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, art.289 alin.1 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp,

art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit. a Cp. IX. Constată că legea

penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396

alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul

GHIŢULESCU BOGDAN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.248

rap. la art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.289 alin.1 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit. a Cp. X.

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpatul TUDORACHE RĂSVAN MIRCEA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor

prev. de art.26 Cp rap. la art.248 rap. la art.2481 cu aplic. art.41 alin.2

Cp, art.26 Cp rap. la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 şi la art.289 alin.1

Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.

a Cp. XI. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la

1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a

Cpp, achită pe inculpata BARBU PARASCHIVA sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor prev. de art.26 rap.la art.132 din Legea nr.78/2000 şi

art.248 rap. la art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp,

cu aplic. art.33 lit. a Cp. XII. Constată că legea penală mai favorabilă

este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 6 Cpp, rap. la

art.16 lit.f Cpp, constată încetat procesul penal faţă de inculpatul POPA

BASARAB, urmare a decesului acestuia. XIII. Constată că legea penală mai

favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 6 Cpp,

rap. la art.16 lit.f Cpp, constată încetat procesul penal faţă de inculpata

LEŞE LAURA MARIANA, urmare a decesului acesteia. XIV. Constată că legea

penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396

alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul

ŞERBAN ALEXANDRU OCTAVIAN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de

art.26 Cp rap la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.2481 cu aplic.

art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit. a Cp. XV.

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpatul NEJLOVEANU NICULAE sub aspectul săvârşirii infracţiunilor

prev. de art.26 Cp rap la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.2481 cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit. a Cp.

XVI. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpatul CEACÎREANU MIHAI SERGIU sub aspectul săvârşirii infracţiunilor

prev. de art.26 Cp rap la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.2481 cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit. a Cp.

XVII. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968.

În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpatul SANDU BOGDAN GABRIEL sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.

la art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic.

art.33 lit. a Cp. XVIII. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul

penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b

teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul ENE DANIEL sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.

la art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic.

art.33 lit. a Cp. XXIX. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul

penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.26 Cp rap. la

art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp

şi art.5 Cp, condamnă pe inculpatul GIURGIUCANU GEORGICĂ la pedeapsa de 3

ani închisoare (punctul „D” din rechizitoriu). În baza art. 64C.p.-65 alin.1

lit.a şi b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea

drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii

publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei

hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei

aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani,

conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă

inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul

desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi

reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care

depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului

de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate

mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia

inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta

măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului

de încercare. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor

reţinute în sarcina inculpatului GIURGIUCANU GEORGICĂ din art.25 rap. la

art.246-2481 Cp şi art.25 rap. la art.289 Cp în art.26 rap. la art.289 Cp

(un act material). În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a

faptelor reţinute în sarcina inculpatului GIURGIUCANU GEORGICĂ din art.25

rap. la art.289 Cp şi art.25 rap. la art.26 Cp rap. la art. 132 din Legea

nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.26 rap.

art.289 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp (două acte materiale). În temeiul

art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina

inculpatului GIURGIUCANU GEORGICĂ din art.26 rap. la art.289 Cp (un act

material) şi art.26 rap. la art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp (două acte

materiale), în art.26 rap. art.289 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp (3 acte

materiale). În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptei

reţinute în sarcina inculpatului GIURGIUCANU GEORGICĂ din art.25 rap. art.26

Cp rap. la art.289 Cp în art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap. la art.26

rap. la art.289 Cp. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a

faptei reţinute în sarcina inculpatului GIURGIUCANU GEORGICĂ din art.25 rap.

291 Cp în art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap. la art.291 Cp. În temeiul

art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.a Cpp, achită pe inculpatul

GIURGIUCANU GEORGICĂ pentru infracţiunea prevăzută de art.25 rap. art.26

rap. la art.246-2481 Cp, cu aplic. art.5 Cp. În temeiul art.396 alin.1 şi 5

Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul GIURGIUCANU

GEORGICĂ pentru infracţiunea prevăzută de art.290 Cp, cu aplic. art.5 Cp. În

temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpatul GIURGIUCANU GEORGICĂ pentru infracţiunea prevăzută de

art.323 Cp, cu aplic. art.5 Cp. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap.

la art.16 lit.f Cpp, cu aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează

procesul penal faţă de inculpatul GIURGIUCANU GEORGICĂ sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor prev. de art.26 rap. la art.289 Cp cu aplic. art.

41 alin.2 Cp (3 acte materiale), art.31 alin.2 Cp rap. art.25 Cp, rap. la

art.26 Cp rap. la art.289 Cp, art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap. la

art.291 Cp, art.26 rap. la art.289 Cp (punctul „D” din rechizitoriu). XX

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1 şi 2 Cpp, art.26 Cp rap. la art.132 din Legea

nr.78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi art.5 Cp,

condamnă pe inculpatul SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ la pedeapsa de 3 ani închisoare

(punctul „D” din rechizitoriu). În baza art, 64C.p.-65 alin.1 lit.a şi b

C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea

drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii

publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

toate pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei

hotărâri. În baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei

aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani,

conform dispoziţiilor art. 862 C.pen. În baza art. 863 alin. 1 C.pen. obligă

inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul

desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi

reintegrară socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care

depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului

de muncă; e) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate

mijloacele de existenţă. În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia

inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta

măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului

de încercare. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor

reţinute în sarcina inculpatului SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ din art.25 rap. la

art.246-2481 Cp şi art.25 rap. la art.289 Cp în art.26 rap. la art.289 Cp

(un act material). În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a

faptei reţinute în sarcina inculpatului SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ din art.25

rap. art.26 Cp rap. la art.289 Cp în art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap.

la art.26 rap. la art.289 Cp. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea

juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ din

art.25 rap. 291 Cp în art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap. la art.291 Cp.

În temeiul art.396 alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.a Cpp, achită pe

inculpatul SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ pentru infracţiunea prevăzută de art.25

rap. art.26 rap. la art.246-2481 Cp, cu aplic. art.5 Cp. În temeiul art.396

alin.1 şi 5 Cpp, rap. la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul

SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cp, cu aplic.

art.5 Cp. În temeiul art.396 alin.1, 6 şi 8 Cpp rap. la art.16 lit.f Cpp, cu

aplic. art.121-122 lit.d Cp şi art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de

inculpatul SĂVULESCU EMIL DRAGOŞ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor

prev. de art.26 rap. la art.289 Cp, art.31 alin.2 Cp rap. art.25 Cp, rap. la

art.26 Cp rap. la art.289 Cp, art.31 alin.2 Cp rap. la art.25 Cp rap. la

art.291 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp (punctul „D” din

rechizitoriu). XXI. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal

de la 1968. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor

reţinute în sarcina inculpatului ANDREI AUREL JEAN din art.246 rap. la

art.2481 şi art.289 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp, în art.289 Cp. În temeiul

art.396 alin.1, 6, 8 Cpp, art.16 lit.f Cpp, art.121, 122 lit.d Cp, art.124

Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul ANDREI AUREL JEAN sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.289 Cp şi 291 Cp, cu aplic.

art. 41 alin.2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. În temeiul art.396 alin.1, 5

Cp, art.16 lit.b teza a II-a Cp, achită pe inculpatul ANDREI AUREL JEAN, sub

aspectul infracţiunii prev. de art.323 alin.1 şi 2 Cp. XXII. Constată că

legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396

alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpata

BUDEI CRISTINA sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.26 Cp rap.

la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. .2481 cu aplic. art.41 alin.2

Cp. În temeiul art.396 alin.1, 6, 8 Cp rap. la art.16 lit.f Cpp, art.121,

122 lit.d Cp, art.124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpata BUDEI

CRISTINA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.289 Cp cu

aplic. art. 41 alin.2 Cp. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cp, art.16 lit.b teza

a II-a Cp, achită pe inculpata BUDEI CRISTINA, sub aspectul infracţiunii

prev. de art.323 alin.1 şi 2 Cp. XXIII. Constată că legea penală mai

favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp,

rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul PANĂ VIOREL sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap. la art. 246 Cp,

2481 Cp, art.26 Cp rap. la art. 289 Cp, art. 291 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp

cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXIV. Constată că legea penală mai favorabilă

este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16

lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul CAMBOIANU MIHAI sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap. la art. 132 din Legea

nr.78/2000 rap la art.2481 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi

2 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXV. Constată că legea penală mai favorabilă

este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16

lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul IONESCU VALENTIN GHEORGHE sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap. la art. 132 din

Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323

alin.1 şi 2 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXVI. Constată că legea penală mai

favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp,

rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul BORCEA CRISTIAN

sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap. la art. 132

din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323

alin.1 şi 2 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXVII. Constată că legea penală

mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5

Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpata DARIE RUXANDRA

LUMINIŢA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.17 lit.c din

Legea nr.78/2000 rap la art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.17 lit.c

din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.26 Cp

rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art. 41

alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXVIII.

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 6 Cpp, rap. la art.16 lit.f Cpp, constată încetat

procesul penal faţă de inculpata ŞTEFĂNESCU ELENA, urmare a decesului

acesteia. XXIX. Constată că Legea penală mai favorabilă este Codul penal de

la 1968. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a

Cpp, achită pe inculpatul PUŞCAŞI MARIUS sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor prev. de art.26 Cp rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap

la art.2481 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art. 26 Cp rap. la art. 17 lit.c

din Legea nr.78/2000 rap la art.289 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.25

rap. la art.290, art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu

aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp.

XXX. Constată că Legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpatul PUŞCAŞI CARMEN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de

art.26 Cp rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp cu aplic.

art. 41 alin.2 Cp, art. 26 Cp rap. la art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap

la art.289 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.25 rap. la art.290, art. 17

lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu aplic. art. 41 alin.2 Cp,

art.323 alin.1 şi 2 Cp cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXI. Constată că Legea

penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.386 Cpp,

schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului

SOZANSKI ANDREI din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.289 Cp cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi din

art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp, în art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp. În temeiul art.396 alin.1, 5

Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul SOZANSKI

ANDREI sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.289 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art. 132 din Legea

nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323 alin.1

şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXII. Constată că legea penală mai

favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul art.386 Cpp, schimbă

încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei RUSU GRAŢIELA

din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.289 Cp cu aplic. art.41

alin.2 Cp, în art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi din art.17 lit.c din

Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.291 Cp

cu aplic. art.41 alin.2 Cp. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16

lit.b teza a II-a Cpp, achită pe inculpata RUSU GRAŢIELA sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor prev. de art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp,

art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la

art.2481 Cp, cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic.

art.33 lit.a Cp. XXXIII. Constată că legea penală mai favorabilă este Codul

penal de la 1968. În temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a

faptelor reţinute în sarcina inculpatei RADU GABRIELA din art.17 lit.c din

Legea nr.78/2000 rap la art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.289 Cp

cu aplic. art.41 alin.2 Cp şi din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la

art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp. În temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp,

achită pe inculpata RADU GABRIELA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor

prev. de art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41

alin.2 Cp, art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art.

41 alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXIV.

Constată că Legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în

sarcina inculpatei CEALERA CLAUDIA din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap

la art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.289 Cp cu aplic. art.41

alin.2 Cp şi din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpata CEALERA CLAUDIA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de

art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp, art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art. 41

alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXV. Constată

că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În temeiul

art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina

inculpatei CĂLĂTORU LUMINIŢA din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la

art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp şi din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu aplic.

art.41 alin.2 Cp, în art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp. În temeiul

art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită pe

inculpata CĂLĂTORU LUMINIŢA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de

art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp, art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art. 41

alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXVI.

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.386 Cpp, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în

sarcina inculpatei STANCIU SILVIA din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap

la art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.289 Cp cu aplic. art.41

alin.2 Cp şi din art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap la art.291 Cp cu

aplic. art.41 alin.2 Cp, în art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpata STANCIU SILVIA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de

art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.291 Cp cu aplic. art.41 alin.2

Cp, art. 132 din Legea nr.78/2000 rap la art.2481 Cp, cu aplic. art. 41

alin.2 Cp, art.323 alin.1 şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. XXXVII.

Constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968. În

temeiul art.396 alin.1, 5 Cpp, rap la art.16 lit.b teza a II-a Cpp, achită

pe inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev.

de art.289 Cp cu aplic. art.41 alin.2 Cp, art.26 Cp rap. la art.132 din

Legea nr.78/2000 şi art.2481 Cp, cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, art.323 alin.1

şi 2 Cp, cu aplic. art.33 lit.a Cp. Menţine măsurile asigurătorii dispuse în

cauză. În temeiul art.397 alin.1 Cpp, art.404 alin.4 Cpp şi art. 25 alin.3

C.p.p., desfiinţează, în totalitate, următoarele înscrisuri: Punctul „A” din

rechizitoriu: – Dispoziţia Primarului Mun. Constanţa nr.3694/05.11.2002; –

Referatul nr.134948/05.11.2002 întocmit de Serviciul Juridic din Direcţia

Administraţiei Publice Locale; – Adresa nr.133750/04.11.2002 a Direcţiei

Patrimoniu din Primăria Mun. Constanţa; – Adresa nr.83903/03.07.2002 a

Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr.10/2001; Punctul „D” din

rechizitoriu: – Dispoziţia nr.679/11.03.2004 a Primarului Mun. Constanţa; –

Referatul nr.35666/11.03.2004 al Comisiei pentru Aplicarea Legii nr.10/2001

din Primăria Mun. Constanţa; – Dispoziţia nr.796/19.03.2004 a Primarului

Mun. Constanţa; – Referatul nr.40290/19.03.2004 al Comisiei pentru Aplicarea

Legii nr.10/2001 din Primăria Mun. Constanţa; – Dispoziţia

nr.1344/31.05.2004 a Primarului Mun. Constanţa; – Referatul

nr.71395/31.05.2004 al Comisiei pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 din

Primăria Mun. Constanţa; – Referatul nr.24650/18.02.2004 al Direcţiei

Administraţiei Publice Locale din Primăria Mun. Constanţa; – Contractul de

cesiune de drepturi litigioase nr.4788/30.09.2002 încheiat la Biroul

Notarilor Publici „Mone Gabriela Olga, Andrei Aurel Jean şi Asociaţii”; –

Adeverinţa nr.40/08.03.2003 eliberată de BNP „Cristina Budei”; Punctul „E”

din rechizitoriu: – Dispoziţia nr.3414/21.12.2004 a Primarului Mun.

Constanţa; – Referatul nr.40290/19.03.2004 al Comisiei pentru Aplicarea

Legii nr.10/2001 din Primăria Mun. Constanţa; Respinge acţiunea civilă a

oraşului Năvodari, prin reprezentant legal, ca nefondată. Onorariile

avocaţilor din oficiu, în cuantum de 520 lei pentru fiecare inculpat, vor fi

avansate din fondurile MJ. În tem. art. 274 alin. 1 si 2 C.p.p. obligă

inculpaţii condamnaţi prin prezenta la plata sumei de 5000 lei, fiecare, cu

titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen

de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.07.2017.

Breaking News VICTORIE URIAŞĂ! Halep poate ajunge numărul 1 mondial, după calificarea în sferturile de finală ale turneului de la Wimbledon | 7-6, 6-2 în meciul cu Azarenka

Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Wimbledon, după ce a învins-o în două seturi pe Viktoria Azarenka. Românca poate ajunge numărul 1 mondial, dacă se va califica în semifinale, după ce Angelique Kerber a fost eliminată în optimi de Garbine Muguruza, conform digi24.ro

Simona Halep (cap de serie numărul 2) a învins-o, luni după-amiază, pe Viktoria Azarenka în două seturi, scor 7-6 (7-3), 6-2.

Meciul a debutat cu un break al sportivei din Belarus, dar Halep a egalat la 2. Condusă cu 4-2, Halep a reuşit să revină la 4-4, şi apoi a câştigat setul, scor 7-6, cu 7-3 în tie-break, după 53 de minute.

Setul doi a fost la discreţia jucătoarei din Constanţa, care condus cu 5-0, iar apoi s-a impus, scor 6-2.

În total, meciul a durat o oră şi 28 de minute.

În sferturi, Halep o va întâlni pe britanica Johanna Konta, locul 7 mondial şi cap de serie 6, care o conduce pe româncă, scor 2-0, la întâlnirile directe.

Premiul pentru accederea în sferturi este de 275.000 de lire sterline şi 430 puncte WTA.

Halep a fost sfertfinalistă anul trecut la Wimbledon şi semifinalistă în 2014, aceasta din urmă fiind cea mai bună performanţă a ei pe iarba londoneză.

Dacă ajunge în semifinale la Londra, ea poate deveni noul număr mondial, în locul germanei Angelique Kerber.

ui este prezenţa în semifinale, în 2014.

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă
Prezentare generală a confidențialității
Nasul.tv

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.